cei trei muşchetari
Mai am 2 fraţi mai mari…diferenţa de vârstă e de câte un an între noi (aproximativ) deci eram toţi mici de fapt. De la ei…
Am invatat puterea alianţei: doi câte doi ne uitam insistent la cel de-al treilea fără să spunem nimic şi arătand cu degetul pana izbugnea în plans.
Am învatat cât că repetiţia e insuportabilă, chiar dacă e un verset din Biblie, îmi spuneau în fiecare zi: “Avem o soră micuţă, care n’are încă ţîţe. Ce vom face cu sora noastră în ziua cînd îi vor veni peţitorii?” Cânt Cânt 8:8
Am învaţat cât de impoartant e sa-ţi stii numele, să-ţi ştii identitatea. Dacă n-aş fi ştiut m-aş fi pierdut între cele peste 50 de porecle pe care mi le găsiseră de-a lungul copilariei mele: aksak, cognac, buha, musca, ghic, măruţ…
Am învaţat cat de bine e când părinţii nu fac diferenţe între copii.
Am învaţat să-i caut, chiar dacă mă respingeau (eram fată)
Am învăţat iubirea.
Foarte sugestiv… parcă simt pâinea de casă cu magiun între dinți…
hmm…da’ al 4-lea unde-i ?
ai avut multe de invatat,dar cea cu repetitia este tare chiar daca isi faceau griji pt sora lor…
@hack proof: al 4-lea e stăpânul inelului… și al fetei
ăsta apare mai târziu în poveste…
alo! nenea EriK! in ce era traiesti? unde-ai mai vazut fata cu stapan in zilele noastre ? sau esti ruda cu zeus baselu ?
super super super