…sa fie anatema!

azi am fost total luata prin surprindere si rare sunt momentele in care nu stiu cum sa reactionez (chiar daca o fac total pe langa uneori), dar s-a intamplat intr-o situatie banala…sa vezi cum:

intrasem intr-un magazin sa cumpar o rama, sau cel putin sa vad una care sa nu se incadreze in categoria kitch si cand m-am uitat la vanzator imi zambea ca si cum m-ar cunoaste…citeam pe zambetul lui un fel de strengareala, siguranta cat incape si revelatie ca si atunci cand recunosti pe cineva dupa momentul penibil de a nu sti de unde sa-l scoti…doar ca la el n-a fost momentul ala. el imi zambea din start ca si cum m-ar cunoaste…e debusolant. mai ales ca tu nu l-ai vazut niciodata…

poate ca mi-a citit blogul si m-a recunoascut chiar daca nu aveam noii dinti pusi (vezi poza de la sighisoara) sau m-a vazut la televizor, desi nu aveam machiaj…in fine, am ajuns la concluzia: cand zambesti unui necunoscut zambeste-i ca si cum nu l-ai cunoaste. o sa-l scapi de multe intrebari.

Ramasa cu ochii deschisi de ceramica, papusa de pe fundul marii sta cu fata in jos acoperita de alge si nemiscata de-atata vreme…si-aminteste soare, veselie apoi un strigat de groaza. Papusa de pe fundul marii e acum cu haine fara culoare si tot ce incearca sa faca de-atata vreme e sa-si inchida ochii mari de ceramica, dar ei sunt adanc infipti in nisip…

ultima amintire a noastra e momentul cand am scapat-o peste bord… 

prima si ultima in cetatea Tg Mures, a doua pe o ploaie marunta in Brasov, si prima de jos cu noii mei dinti irezistibil in Sighisoara :D 

Am strivit un melc aseara,

dupa ploaie.

Mi-a taiat cu cochilia

talpa de cauciuc

si s-a mutat acolo de parca

mi-a placut vreodata sa-l calc!

azi a fost o zi buna, chiar daca n-am prins tramvaiul nou achizitionat de primarie, si am mers aproape degeaba undeva, si n-am gasit pe cine cautam, si e a doua oara cand scriu despre “azi”, pentru ca nu s-a salvat mai devreme, si chiar daca am cutreierat mult sa gasesc susan, azi am umblat desculta in curtea facultatii, pana profesorul mi-a zis ca nu ne tine mult la curs si am mers, azi m-am umplut de praf in atelier si am ras de nisipurile mele colorate care nu se lipesc cum vreau, azi am gasit susan, si am ascultat muzica la casetofonul vechi ce mai are o singura intensitate la volum…si dimineata totul era verde de tot pentru ca plouase ieri…si azi am desprins cornuletele cu gem din tava si le-am invartit in zahar praf, si azi am senzatia ca inca mai ploua…

Era spre dimineata cand m-am trezit speriata de senzatia dureros de persistenta ca nu mai esti. Am inceput sa te caut, cu mainile in jur. Aproape plangand si fara sens loveam peretele, atingeam cu palma cearceaful, dar chiar nu erai…erau doar perne. Doar perne si parca eu trezita pe o bucata de gheata plutitoare intr-un ocean rece si imens, iar departe, din ce in ce mai departe conturul formei tale atat de dragi si cunoscute. Apoi s-a intamplat: intr-o clipa de constienta mi-am amintit: te lasasem la incarcat aseara.

Ma las despovarata pe pernele ravasite…oceanul rece a disparut, mainile s-au linistit, ramane doar siguranta ca in curand, am sa-ti aud glasul trezindu-ma.

La gradina zoo nu mai sunt maimute. Acum scriu despre zoo de-adevaratelea…nu mai sunt maimute galagioase care te ignora. e gol…exista multi porumbei, rate, gaste, cai si un pitbull intr-o cusca, deci cam tot ce vezi in gradina bunicii care are pitbull.

Ce nu-mi mai aminteam e pasarea Emu, care se plimba, in acelasi tarc cu oile, de-a lungul gardului…pleca, venea, pleca, venea, ma mir ca picioarele-i subtiri o sustineau cu atata mecanizare, dar parca punea la cale marea evadare…

Ce mi-a placut e vulturul plesuv…cum sa nu-ti placa atitudinea lui plictisista si spatele impunator pe care ti-l arata?? cu el nu m-am mai simtit la zoo.

Cei mai fericiti de noi au fost cobaii…adunati toti la gardulet pareau mult prea multi, dar tinand cont ca au gene comune cu soarecii probabil erau prea putini…

Paunii nu si-au desfacut aripile. Ursii n-au ridicat capul. Porumbeii erau in custile cu iepuri, gaini, pauni -un fel de laitmotiv. Iar intrarea n-a fost scumpa…